Poate ca va intrebati ce-mi veni sa abordez astfel de teme si subiecte pe blogul personal. Ei bine, am o marturisire de facut: pana la a pleca in Italia, in februarie 2013, abia de stiam sa-mi prepar singur o omleta. Da, stiu ca suna ciudat, dar la vremea respectiva eram un tanar incapabil din punct de vedere gastronomic. Spre fericirea mea, experienta Italia a fost extraordinar de productiva din acest punct de vedere.

Acum, nu numai ca pot gati aproape orice ce-mi trece prin minte, dar am dobandit si o oarecare pasiune pentru domeniu. Timpul in bucatarie, insa, imi place sa-l petrec singur. Imi amintesc cum imi certam colegele de apartament de fiecare data cand veneau si se bagau peste mine…

Evident, odata ce incepi si citesti despre domeniu, afli niste lucruri la care nu te-ai fi gandit in vecii vecilor. De exemplu, eu am invatat sa gatesc pe un aragaz clasic (o animala gigantica de tabla, veche din 1900 toamna). Cand m-am intors acasa, in Romania, a trebuit sa ma adaptez la un set de incorporabile bune (plita + cuptor) si de ce sa nu recunosc, asta m-a dat putin peste cap.

Aragazul clasic are cateva dezavantaje majore: este invechit, intestetic, iar daca vrei sa folosesti cuptorul in mod regulat vei ajunge sa plangi atunci cand primesti factura la gaz. Cu o plita si un cuptor electric, lucrurile stau complet altfel. Sunt mult mai eficiente, fiind incorporabile sunt de asemenea estetice, dar poate cel mai important: sunt economice.

In scurt timp planuiesc sa ma mut “la casa mea”. Nu sunt genul de persoana care sa emita foarte multe pretentii; vreau un apartament simplu, micut, un spatiu primitor si placut. Tin insa sa precizez ca imi doresc o bucatarie ca lumea pentru ca planuiesc sa petrec din ce in ce mai mult timp gatind diverse.

De acum inainte, cand gatesc ceva nebun, promit sa scriu si un articol pe blog!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *