Inca de cand am inceput sa lucrez pe cont propriu, indiferent ca vorbim de Content Writing, Graphic Design, sau Social Media Management, nu am avut nici un fel de problema cu clientii mei, mai ales in ceea ce ma priveste. E adevarat, in anumite cazuri (atunci cand sanatatea sau alti factori, nu mi-au permis sa livrez comanda la termenul stabilit) s-a mai intamplat sa si intarzii, insa doar in limita bunului simt. De asemenea, datorita dificultatilor financiare ale vremurilor pe care le traim, sau a altor factori ce nu merita dezbatuti in randurile ce urmeaza, unii dintre clientii mei au mai intarziat cu plata, dar din nou, tot in limita bunului simt. Ei bine, ce am patit astazi este absolut inimaginabil, si chiar sper din tot sufletul sa nu mai repet aceasta experienta neplacuta cat oi trai.

Se intampla astazi undeva in jur de ora 13:00, ora Italiei. Tocmai ajunsesem inapoi la birou dupa pauza de masa, aruncasem o privire peste noile mail-uri si deschisesem messenger-ul. Offline-uri aveam de la doi oameni: unul de la un client, cu care colaborasem deja in cateva randuri, si unul de la un potential client care inca se gandea daca sa apeleze sau nu la serviciile pe care le ofer. Ei bine, daca in cazul primului offline-urile contineau injuraturi si ofense aduse la adresa mea, al doilea era o comanda nu foarte semnificativa, dar totusi demna de luat in considerare.

Dar cum sunt genul de om care merge pe principiul “first things first”, am dat sa discut cu clientul, sa inteleg ce s-a intamplat si sa incerc sa rezolv problema. Din cate mi s-a zis, acesta ar fi fost informat de catre “un prieten” ca eu l-as fi facut in toate felurile si ca l-as fi spurcat mai ceva ca Ioan Becali pe Tertian la Sport.ro in urma cu ceva ani. Ei bine, cred ca toti cei care citesc acest blog realizeaza ca nu sunt genul acela de om, ca nu-mi sta in fire sa injur si sa vorbesc pe la spate. Evident, toata povestea asta este doar o ineptie! Mi-am alocat totusi cateva minute, am facut cateva print screen-uri, le-am dat clientului, omul s-a lamurit, si-a cerut scuzele de rigoare, iar acum toate sunt bune.

Ei bine, deliciul intamplarii este dat de catre acel “prieten” care ghiciti cine este de fapt: potentialul meu client care a lasat a doua tura de offline-uri! Pai cum ma tata?! Adica tu le zici astora cu care colaborez ca-i injur si ca-i spurc pe la spate, si 10 minute mai tarziu (sau nici atat) vrei sa apelezi la serviciile mele? Cum vine treaba asta?

Totusi, daca tot aveam ceva spare time la dispozitie, am zis sa fac putin pe detectivul si sa incerc sa aflu mai multe despre potentialul client. Caut numele pe Google, insa nu primesc nici un rezultat relevant. Imi incerc norocul din nou, caut id-ul pe Google, si gasesc, pe un site de anunturi publicitare, chiar si un numar de telefon! Il apelez, evident, de pe numarul de Italia, dar nu raspunde nimeni. Insistent din fire, mai incerc o data iar in final, o voce de copil imi raspunde.

Ii spun politicos cu cine as dori sa vorbesc, iar mititelul imi spune ca am gresit numarul. Imi cer scuze, inchid, si incerc sa-mi contactez potentialul client prin Yahoo! Messenger. Omul nu raspunde, semn ca, probabil, nu era online, dar i-am lasat o serie de offline-uri in care cer, politicos, cateva explicatii.

Acum, la cateva ore bune, dau sa ma culc obosit fiind dupa o zi lunga, si ma pregatesc sa-mi setez alarma pentru a ma putea trezi a doua zi dimineata. Cum obiceiul meu este sa imi pun ambele telefoane sa sune, il verific pe cel de Italia, setez alarma, si il arunc undeva pe un scaun. Trec ulterior la cel de Romania, si ce vad? Doua apeluri pierdute de pe numarul de telefon la care a raspuns pustiul!

Ei dracie… pai nu era greseala?!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *