Desi anotimpul meu preferat este vara, iarna parca devin din nou copil. Nu imi place gerul de afara sau faptul ca trebuie sa ma imbrac gros. Nici dupa zapada n-as putea spune ca ma dau in vant…

Cu toate astea si iarna are frumusetea ei. Spiritul de sarbatoare, mirosul de brad din casa, bunatatile preparate de bunica, toate aceste elemente se imbina frumos pentru a ne aminti cum eram si noi candva. Desi m-am maturizat si vocea mea s-a ingrosat semnificativ, inca imi place sa cant cantece de copii. Am trait din nou aceasta perioada cu frate-miu si mi-am adus aminte de ce mi-a placut atat de mult.

Nici cand eram mic nu imi placea iarna dar iubeam sarbatorile cu o pasiune pe care in momentul de fata parca nu o mai am. Abia asteptam sa vina Craciunul, sa ma intorc la Gura Humorului si la cei mai vechi dintre prietenii mei, sa ne strangem cu totii, sa cantam cantece de iarna pentru copii, sa mergem cu uratul si cu sorcova, etc. Toate aceste traditii parca s-au pierdut in zonele urbane ale tarii noastre. In ultimii ani, intrucat am stat acasa, m-am pregatit cu toate bunatatile posibile, cu bani, etc. pentru a primi colindatori. N-a venit nimeni…

V-am atasat un site care merita vizitat. Prin intermediul a doar cateva click-uri am fost purtat intr-o calatorie prin amintiri pe care nici nu credeam ca le mai am. De la “Pleaca berzele” si pana la “Noi suntem scolari”, am fost surprins sa realizez ca inca mai tin minte mare parte dintre versuri.

Pe cei ce au in preajma copii, ii invit sa il acceseze. Mai mult ca sigur, cei mari si cei mici vor fi incantati deopotriva. Uneori trebuie sa ne detasam de griji, probleme si neajunsuri. Cum am putea face asta mai bine daca nu prin a ne aminti de perioada in care acestea nu existau?